„ANTIFUMAT” sau „ANTIFUMĂTOR”?

0
1013
tigara


Dincolo de cuvinte,

 

Avem o țară

                   Salutare Națiune  !!!

Germanos.ro

„Acesta este un pamflet și se adresează exclusiv

acelora care știu că nu știu tot”

 

         Este o întrebare pertinentă ce merită un răspuns pe măsură chiar și acum în ceasul al doisprezecelea. Spiritul românesc nu se dezice și îşi face și de această dată simțită prezenţa, în mod radical, vulcanic, pătimaș cum numai el știe, cu ochii tulburi și bulbucați, plin de ură nejustificată și irațională. Românul este capabil să iubească incandescent și fulgerător la fel cum este capabil și să urască: cu patimă, puternic, visceral și până la moarte şi la fel de fără rost.
         Dintr-o lege care să reglementeze fumatul în societatea românească a începutului de secol al XXI-lea, românul, din iuțeala și superficialitatea specifică, instigat de o opinie publică și ea însăși la rândul ei instigată și autoturată, nici ea nu știe de cine și de ce, a reușit să scoată o absurditate de act normativ, ce va aduce mai multe stricăciuni decât a vrut să protejeze.
         De când a fost adus în Europa, tutunul a constituit un motor economic. Cea mai simplă modalitate din lume prin care vă puteți lămuri cât mai corect de un lucru este să nu mai credeți din prima ce auziți repetat cu insistență, concertat și să nu vă limitați la acest singur izvor de informații. Căutați să vă stăpâniți, să trageți linie și să luați o decizie informați cât mai temeinic. Nu lua hotărârea în aceeași zi în care ai adunat și probele. Lasă măcar o noapte să treacă pentru a se sedimenta și rândui informațiile.
         În cadrul economiei mondiale a secolului al XX-lea, accizarea petrolului, alcoolului şi tutunului au constituit niște venituri mai mult decât importante pentru toate întreprinderile majore realizate de omenire. În treacăt fie spus, să enumeram numai costurile celor două războaie mondiale care, firește, au fost suportate și din accizarea tutunului. Toate armatele implicate în aceste conflicte au primit ca rație zilnică țigări. De când a fost adus în Europa, tutunul a fost comercializat, a fost fumat, a intrat în tradiție, în folclor, în cotidian. Sintetizând, vreau să spun că toate aceste sute de ani, tutunul a fost bun. A fost bun că a fost generator de bani. Nu a fost rău deloc. Cine a vrut să fumeze, a fumat cine nu, nu a fumat.
         Brusc și dintr-o dată, tutunul nu mai este bun. Și nu numai că nu este bun, dar s-a început o campanie teribilă împotriva sa. Tutunul nu face mai multe victime acum decât altă dată. Și nici nu face mai multe victime ca alte vicii. De când e lumea și pământul se știe că alcoolul a făcut cele mai multe victime omenești și cele mai mari distrugeri de bunuri. Alcoolul este bun. Ba (anumite sortimente) este chiar considerat aliment. Nu uitați că doar cu vreo 50 de ani în urmă la fel de drag era și tutunul, fumătorilor și producătorilor, statelor ce încasau accizele pe țigarete.
         Se impune o întrebare ce decurge logic din contextul celor expuse mai sus:  dacă tutunul constituia o sursă extrem, dar extrem de serioasă la bugetele statelor lumii și dintr-o dată s-a renunțat la fumat, ce se întâmplă cu deficitul, cu gaura lăsată în loc prin aceasta interdicție?  Cu siguranță gaura nu va rămâne gaură, pentru că matematica „nu știe carte” și aceasta va trebui umplută cu altceva, pentru că, altfel, se închide „prăvălia” din lipsă de bani.
         Campania asta bruscă de renunțare la ceva, cu scoaterea bruscă în piața publică și hulirea în fel și chip, înfierarea, prezentarea de cifre, statistici și, ce e cel mai rău, cu elaborarea și adoptarea unui cadrul legislativ la nivel statal și chiar mondial, legislație care să restrângă până la desființare această industrie, ne poate duce cu gândul la faptul că se pregătește ceva, ceva rapid, ALCEVA care să ia locul țigărilor … din tutun. Altceva-ul ăsta să aducă cel puțin la fel de mulți bani dacă nu chiar mai mulți decât țigările. Acest altceva va avea și el viața lui după care, firește, și el va fi declarat o nenorocire. Dacă atâția ani încasezi bani de pe urma acestui comerț cu tutun și îl legiferezi, îl încurajezi, acum, când spui că nu mai este bun, cine este de vină și cine va trebui să plătească daune pentru înșelăciune sau incompetenţă?
         Revenind la cadrul românesc, o lege a fumatului este un lucru necesar. Însă, pornind așa haiducește și heirupistic, să fim noi românii, ca de fiecare dată, mai catolici decât papa mi se pare un tembelism. Cine vrea să fumeze, să fumeze dacă are bani și își asuma riscul. Cine nu vrea, nu vrea și asta e. O problemă de inteligență în primul rând. Se elaborează și se adoptă o lege care să reglementeze fumatul sau să îl interzică? Păi dacă momentan fumatul nu este interzis înseamnă că și fumătorii au niște drepturi. Se militează teribil că să nu mai vadă copiii oameni cu țigara în gură fumând, însă, îmi forțează copii să-i vadă pe Georgel și pe Marcel cum se plimbă de mână în parc și se sărută și eu nu știu cum să le explic asta pentru că nu am nici nervii și nici calificarea necesare.
         Nu au voie copii sa vadă oameni fumând nici pe stradă, nici în parc, nici în filme, însă au voie să vadă cazinouri și săli de jocuri de noroc și de pariuri mai dese decât chioșcurile de pâine, de le face varză sistemul de valori în formare. Spunea unul că nu poate să meargă cu copii la cârciumă că miroase a fum. Dumnezeule mare, a înnebunit lupul de tot. Păi dacă duci copilul în cârciumă și vede doua cupluri de homosexuali cum se sărută și consuma alcool și vorbesc vulgar nu este nociv pentru creșterea și educația lor?
         Oameni buni, să ne revenim, să stăm strâmb și să judecam drept. Nu vă mai ambalați și turați după perorațiile unuia și altuia nevorbit acasă sau cu stive de frustrări acumulate în timp. Este necesară o lege a fumatului. Desigur că este necesară, însa gândită ca OAMENII NORMALI. Adică să se prevadă locuri unde ai voie să fumezi și locuri unde nu ai voie. Restaurante unde se fumează și se duc toți cei care au de gând să fumeze și restaurante unde nu se fumează și acolo se pot duce și oameni ce au curajul să îşi ducă copiii în cârciumi fără teamă că îi va „afuma”.  Vagoane în care se fumează și vagoane de nefumători. Ce Dumnezeu, că doar nu inventam acum apa caldă și mersul pe jos. Și in anii cincizeci, când se fuma în draci, erau locuri speciale pentru nefumători şi în restaurante și în trenuri. Păi dacă interzici fumatul într-o cafenea, interzici cafeneaua. Închid oamenii prăvăliile. Mărești șomajul. Scad încasările și multe altele, în lanț.
         În concluzie, sper ca lucrurile să reintre în normal și cei „aleși” să își revină și să elaboreze un act normativ, modern, în spiritul bunului simț și al logicii, să nu mai preia integral părți sau articole redactate de nu știu ce tanti „aprigă” la mânie sau cu obsesii și cu logica frântă. Nu e normal la cap cel care trage cu tunul după lupi. Omoară ca nebunul și căprioare și iepurași și „berberițe”. Din punctul meu de vedere e simplu. Să se interzică fumatul e normal, însă, ce are cârciuma cu biblioteca academiei sau ce are cafeneaua cu farmacia? Să se facă restaurante de fumători cu taxele de rigoare și să se facă și restaurante de nefumători „mai pe ieftin” ( – Cum e românul snob, tare îmi e să nu văd nefumători la restaurante de fumători, că sunt mai scumpe, mai de fițe și e bine să fie văzuți acolo „la scump”). Cafenele pentru fumători și cafenele pentru nefumători. Vagoane de tren cu fumători și tot așa și iar așa. Noroc bun și dacă vreți o părere corectă ori citiți totul în domeniu și trageți o concluzie, ori nu citiți nimic și bazați-vă doar  pe bunul  simţ. Tot e mai bun decât babilonia în care suntem. Vă spun acestea toate eu, un nefumător.
         P.S. Mie unul nu îmi este clar deloc și aș vrea dacă se poate să aflu dacă cei care au promovat proiectul ÎN FORMA ACTUALĂ au făcut-o fără să își dea seama sau din ură față de cei care fumează, simțind așa o plăcere lăuntrică să le  provoace chinuri?  Că din afara, când te uiți așa pare: URĂ sau PROSTIE. Că unii sunt protejați e firesc, dar că unii sunt chinuiți şi oropsiți nu mai e deloc în firea lucrurilor. Și animalele trebuie sacrificate tot „cu blândețe” !!!!!!!!!!

25 martie 2016

     București

Costel AVRAM

 


cristinastory.com BookCity.ro
DISTRIBUIȚI

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ