EXACT CA NASTURII: CÂND PE STÂNGA CÂND PE DREAPTĂ

0
943

Nasturii și partidele, ne mănâncă…zilele !

Avem o țară

                   Salutare Națiune  !!!

„Acesta este un pamflet și se adresează exclusiv

Germanos.ro

acelora care știu că nu știu tot”

         Nu sunt sigur că ați observat sau nu, dar dacă nu știți vă spun eu acum – nasturii de la hainele bărbătești sunt cusuți pe partea dreapta și butonierele sunt pe partea stângă, pe când la hainele de damă nasturii sunt cusuți pe partea stângă și butonierele aferente pe partea opusă.
         Lăsând la o parte moda, care desigur că are și ea un rolișor nesemnificativ, din necesitatea de a purta haine, oamenii au găsit de cuviință să facă niște departajări / orientări în funcție de sexe, departajări care se păstrează și în zilele noastre. Am putea spune chiar că … dacă nu dintre sute de catarge, … măcar „dintre mii” de alte norme care au apărut, sau modificat și apoi au dispărut în cursul veacurilor, modul de orientare al nasturilor a rămas neschimbat, necontestat și respectat și în ziua de azi. Nimeni nu își mai pune întrebări de ce se cos nasturii așa sau invers.
         Din cele mai vechi timpuri, bărbatul a purtat armă. La început numai în luptă, apoi aproape permanent. Când armele au devenit mai ușoare, mai practice erau purtate în permanență. Majoritatea covârșitoare a bărbaților erau dreptaci, așa ca regulile, moda, conservatorismul a făcut ca spada să se poarte pe partea stângă. Așadar, spada trebuia scoasă cu mâna dreaptă musai, chiar dacă ulterior putea fi schimbată în cealaltă mână. Obligatoriu dacă se scotea cu mâna dreaptă arma, la fel de obligatoriu, cu mâna stângă trebuia să facă operațiunea de descheiere la nasturii hainei. Or, ca sa desfaci pulpana hainei, pelerinei ori ce mai purta omul prin evul mediu, când se duela din te miri ce și nu refuza niciodată un scandal ori o luptă, era musai ca nasturii sa fie cusuți pe partea dreaptă și cu stânga să se tragă pentru desfacere.
         Pentru a justifica poziționarea nasturilor pe partea stângă a hainelor femeiești ar merita să amintim măcar două dintre cele mai elocvente, zic eu. Prima explicație ar fi că, la fel ca și restul populației femeia dreptace își ținea mâna dreapta liberă pentru diverse activități în timp ce ținea bebelușul pe mâna stângă, la sânul stâng. Printre alte activități făcute cu mâna dreaptă era și descheiatul la nasturii cămășuței, a hainei, pelerinei etc. Cu mâna dreaptă poți descheia infinit mai ușor nasturii cămășuței, dacă aceștia sunt cusuți pe partea stângă. Puteți încerca dacă nu mă credeți pe cuvânt. Şi apoi, în „vremurile de demult” o femeie stătea cu bebelușii la piept cam de pe la 14-15 ani până pe la treizeci şi ceva. E de înțeles că aveau mulți nasturi de descheiat.
         O a doua explicație ar consta în aceea ca femeile bogate, care îşi permiteau  slujnice, erau întotdeauna ajutate la îmbrăcat de acestea. Cu timpul și croitoresele au început să coase nasturii pe partea stânga a hainelor femeiești, asta și pentru a le veni mai ușor slujnicelor dreptace să încheie și să descheie nasturii hainelor stăpânei, ce erau cusuți pe partea stângă. Băr­bații acelor vre­muri nu se com­pli­cau așa mult și, de obi­cei, reușeau să se îmbrace sin­guri, oricât de avuți ar fi fost. Pen­tru asta, aveau nas­turii cusuți pe partea  dreapta, să îi ajute la mânuirea armei. Apropo, de fiecare dată când am amintit arma, m-am referit exclusiv la o armă alba: sabie sau spadă. Când au apărut pistoalele, obiceiul cu felul și locul unde se cos nasturii, era deja  implementat irevocabil.
         Spre deosebire de politică, unde omul schimbă partea / orientarea ( de la stânga la dreapta și invers) în croitorie se schimba doar nasturii unii cu alții sau alți cu „și mai alții”, trec lejer dintr-o parte în alta și invers, însă întotdeauna păstrând linia / orientarea. Femeiască, pe partea dreaptă, și bărbătească, pe partea stângă.
Altfel spus, orice nasture femeiesc poate trece lejer de pe partea stângă a unei haine femeiești, pe partea dreaptă a unei haine bărbătești. În principiu va încerca să respecte partea /orientarea bărbătească, însă o va face doar așa să iasă la număr, întrucât și din punct de vedere estetic năsturașul delicat de damă va apărea ca broasca pe zăpadă cusut pe o haina bărbătească și cu atât mai mult din punct de vedere practic nu își va îndeplini funcțiile spre deloc, ba ca fi prea micuț pentru gaura mare și ar „scăpa” ușor, fie ar fi prea firav pentru a rezista tensiunilor la care este supus.
         Dincolo, ar fi și mai caraghios, un nasture bărbătesc, puternic, sobru, robust, tăiat de pe partea dreaptă al unei haine bărbătești și cusut pe partea stângă a unei haine de damă ar fi, din punct de vedere estetic un dezastru ( ca un măgar între oi, urât, neasortat la culoare, etc) și din punct de vedere practic o adevărată „blasfemie”: ar trebui lărgită gaura de pe partea stângă a îmbrăcămintei.
         Dacă încercăm să nu fim răutăcioși, și nu suntem, putem afirma că și în politică se păstrează acest „tipar de unu la unu”, politicienii si nasturii. Așa cum un nasture chiar dacă respecta principiul și trece pe partea opusă firii sale, schimbând omul și respectiv sexul, este o trecere contra naturii. Pe lângă faptul că nu se poate ascunde, nimeni și niciodată nu a putut masca a asemenea trecere multă vreme. Nu este funcțional. Va avea doar meritul de a „ieși” la număr.
         O trecere de genul acesta „contra naturii” este neproductivă și pentru nasture, că se expune și își atrage critici și înjurături din toate părțile devenind un simbol al maimuțărelii, dar mai ales pentru persoana care se pretează la asemenea schimbări. Un bărbat care și-ar pune un la frac un nasture roșu cu pietricele strălucitoare pe lângă ceilalți de culoare neagră, ar putea fi catalogat cel puțin că nu are “toate țiglele pe casă”. Altfel spus, nu e bine pentru nimeni. Și totuși, dacă ar fi să îmbrăcăm un grup de oameni la o petrecere cam în modul structurii compozite al partidelor de azi de la noi ne-am afla într-o situație hilară, de circ, cu oamenii îmbrăcați cu haine pline de nasturi nepotriviți, atât ca sex cât și culoare.
         Dacă istoria denumirii și încadrării ideologiilor politice ține mai mult de întâmplare și de convențional, în cazul poziționării și coaserii nasturilor, istoria lor ţine în totalitate de funcțional.
         Nasturii este bine să fie utilizați exact în scopul confecționării lor și cu respectarea destinației. În partide este bine să intre, dacă sunt primiți, numai oameni care gândesc potrivit stângii sau dreptei ideologice alese de partidul în cauză.

 

  24 mai 2016

    București

Costel AVRAM

avram costel

cristinastory.com BookCity.ro
DISTRIBUIȚI

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ