NIET FRIDOM, ETĂ CARNAVAL !

0
949

De-ale carnavalului !

 

Avem o țară

                   Salutare Națiune  !!!

Germanos.ro

„Acesta este un pamflet și se adresează exclusiv

acelora care știu că nu știu tot”

 

 

 

         În teribilul an 1968, spre sfârșitul lunii august, Cehoslovacia, Europa și lumea în general au fost puternic zguduite de evenimentele ce s-au dezlănțuit și care s-au finalizat cu invazia unui stat suveran de către o coaliție militară condusă de defuncta U.R.S.S. În acel august, pentru prima dată (și sper și ultima) de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, lumea s-a confruntat cu un eveniment fără precedent: o armată  de circa jumătate de milion de militari și 5000 de tancuri au năvălit și au ocupat o țară, motivând fictiv ca de fapt „intervin” ca urmare a unei „invitații”. Încă o dată, la un mod la fel de brutal și nedrept (daca nu chiar mai rău) ca și în cazul celei de-a doua conflagrații mondiale, lumea a luat la cunoștință de modalitățile prin care se scrie istoria de către cel puternic și totodată a fost avertizată la ce se expune dacă “deviază de la cursul istoriei”
 
         Cu umor trist, multă vreme după consumarea în mod tragic a acestor evenimente, a circulat o glumă în toata această parte a cortinei de fier și nu numai. Cu umor trist v-o istorisesc și eu, celor care nu o cunosc. Și cu umor și mai trist se întâmplă ca această relatare să aibă loc într-o zi de întâi aprilie, parcă sugerând înzecit că strigatul tanchistului sovietic ar putea fi strigătul oricui pus pe glume proaste. Ar putea fi strigătul cinic și arogant al celor puternici ce se amuză cu maximă cruditate cum trecem de la extaz la agonie prin deșteptarea bruscă, aducerea cu picioarele pe pământ și izbirea cu capul de calendar, să holbăm ochii și să vedem clar data zilei în care trăim.
         Așadar, spre sfârșitul unui august incendiar și la propriu și la figurat, cu țara invadata și răvășită de sovietici, împreuna cu ceilalți membri ai tratatului de la Varșovia – mai puțin România, ce-i drept – cehoslovacii erau în pragul deznădejdii. Într-o dimineață de duminică, spre sfârșitul lui august 1968, în piața centrală din Praga, liniște deplină. Doar ciripitul păsărelelor se auzea. Liniște mai mult decât suspectă, pace, păsărele, absolut nici un zgomot de motor, nimic, nimic. Jaromir, un tânăr student praghez, se apropie precaut de fereastră și privește discret. Liniște, nici o mișcare, doar foarte multă tehnică militară. Suspect, pe toate tancurile din piață erau inscripționate numai însemnele Națiunilor Unite, însemnele armatei americane, însemne NATO. Total surprins, dar și cuprins de o bucurie fără margini, deschide fereastra larg să vadă mai bine, să observe tot, să se convingă că nu este vis. În întreaga piață nu era picior de soldat sovietic, nici un steag roșu, nicio secere, niciun ciocan, nimic, nimic, nimic.
         Având și aceasta confirmare, că nu e vis, că afară în piață sunt numai trupe UN și NATO, se gândi că sigur au venit “anglo-americanii” și i-au salvat de ruși și de ocupație, că sunt LIBERI. Din ce în ce mai încrezător și simțind nevoia de a striga lumii bucuria sa, ridică brațele, trase aer adânc în piept și izbucni de răsună piața : FREEDOMMMMMMMM !!!.  Nici nu se stinse de tot ecoul strigătului său de intensă bucurie, că într-un scârțâit sinistru de fier pe fier, o turelă de tanc se ridică ușor și din interior ieși un tanchist, care, râzând cinic, îi striga satisfăcut tânărului student praghez: NIET FRIDOM, ETĂ CARNAVAL!!!
 
         Așadar rușii, pe lângă faptul că erau brutali mai erau și sadici, preferând să își tortureze victimele și să le facă să sufere prin astfel de glume sinistre. Prin organizarea de carnavaluri cei puternici găsesc să comunice celor slabi și dependenți că e de preferat varianta soft unei variante hard pentru menținerea unei obediențe adecvate.
         Dacă aveți cumva impresia ca noi nu avem carnavalurile noastre vă înșelați amarnic. Nouă ni se strigă că este carnaval de 26 de ani. Noi o ținem numai într-un carnaval. Carnavalul este MATRIXUL nostru. Este posibil, Doamne ferește, să pățim ca personajul acela din filmul cu același nume, să plătim ca să putem trai veșnic în “Lumea carnavalului” că e incredibil de frumoasă, iar în lumea reală nu putem atinge așa ceva vreodată, cu niciun chip. Cei care au văzut filmul Matrix o să înțeleagă perfect ce am vrut să spun în ultima parte.
         Daca astăzi auziți pe careva, nici nu contează pe cine, că nu e ce credeți dumneavoastră și că este carnaval ce o sa faceți?  Pentru că azi e întâi aprilie o să credeți că e păcăleală de 1 aprilie și o să rămâneți la părerea că nu e carnaval. DAR E !

 

 

01 aprilie 2016

    București

Costel AVRAM


cristinastory.com BookCity.ro
DISTRIBUIȚI

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ